Nevoia de coordonare (Marian DUSAN)

Mediul privat vorbeste dar statul (inca) nu asculta. Luni a avut loc conferinta „Investiti in Romania” organizata de asociatia Romanian Business Accelerator al carei scop a fost evidentierea oportunitatilor de investitii din Romania si promovarea lor catre tarile Brics. Conferinta a avut o serie de participanti de marca, printre care Daniel Daianu, Cristian Predoiu, ambasadorii Indiei si Africii de Sud si o serie de antreprenori de marca din Romania. Din pacate conferinta a avut si un mare absent: statul Roman care nu a trimis nici un reprezentat oficial pentru a discuta cu mediul privat.

 

Ne plangem constant ca nu avem bani si ca in Romania nu exista locuri de munca, iar valorile tarii pleaca cel mai adesea peste hotare. Intr-o economie de piata nu guvernul trebuie sa fie cel care creeaza ci mediul privat iar statul trebuie sa aiba doar un rol de supraveghere si reglementare. Insa atunci cand intre mediul privat si stat nu exista dialog cum putem spera sa avem performanta. Cum putem spera sa avem legi eficiente si initiative performante atunci cand in Romania se practica la scara larga dialogul surzilor? Din pacate ne indreptam catre ultimul loc din Europa din punctul de vedere al performantei economice si pare ca nici macar in al 12-lea ceas politicienii din Romania nu iau in serios mesajul oamenilor de afaceri.

O tema dezbatuta foarte mult in media in ultimii ani este problema fondurilor europene atrase intr-o cantitate insuficienta. Nu contest ca acesti bani pot avea o importanta majora pentru Romania, insa nu sunt singurii bani ce pot fi accesati.

In anii trecuti am participat la diferite forum-uri si seminarii internationale si va pot garanta ca exista multi investitori privati ce dispun de capital insa fie nu au auzit de Romania fie au auzit dar nu numai cuvinte de lauda iar ca dovada, in ultimii ani, numarul investitiilor directe in Romania este in continua scadere fiind la minimul ultimilor cinci ani.

 

In anu 2009, guvernul din acea perioada condus de Emil Boc a desfiintat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) rolul ei nefiind preluat practic de nimeni. Din pacate de atunci lucrurile s-au schimbat, iar finantarea a devenit mult mai dificila atat pentru stat cat si pentru mediul privat din Romania. Fac un apel Guvernului si statului Roman pe aceasta cale: ajutand mediul privat ajutati Romania. Reinfiintand ARIS Statul Roman ar putea avea doua beneficii importante:

►    Creearea unui organism care sa fie o punte in comunicarea guver-privat. Pana nu demult conduceam o fabrica cu peste 2000 angajati si nici o data cineva din partea statului nu mi-a trecut portile pentu a ma intreba daca am nevoie de ceva. Daca vrem sa acceleram dezvoltarea din Romania o comunicare eficienta intre stat si privat este esentiala. Daca vrem sa nu mai fin mereu pe ultimul loc in clasamentele europene dialogul surzilor trebuie sa inceteze.

►    Atragerea si sprijinirea investitorilor straini care sunt dispusi sa investeasca in Romania. Exista doua categorii de investitori straini care ne pot ajuta: cei care doresc sa investeasca in Romania insa nu au informatie suficienta si cei care sunt deja aici insa intampina probleme. Consider ca un partener de dialog ar putea fi un prim pas excelent pe care statul Roman il poate implementa cu cheltuieli minime obtinand insa beneficii importante pe termen lung.

 

România, plină de oportunităţi (Marian DUSAN)

Trecând în revistă avantajele României, cel mai bun argument pentru atragerea investiţiilor masive este acela că ţara noastră reprezintã „o poartă de intrare în Uniunea Europeană“, iar muncitorii de aici „au o calificare superioarã şi sunt flexibili în reorientarea profesională“. Dar pentru a-i convinge pe investitori, statul român trebuie să se dovedească un bun partener.

„Statul nu trebuie să vină cu bani, ci cu reglementări cât mai simple şi în special stabile. Să fie un partener în proiecte, dar numai ca arbitru, nu ca jucător, tocmai pentru a-i inspira investitorului privat încredere şi siguranţă“.

O altã consecinţã ar fi întãrirea monedei naţionale: „Un fond de investiţii care ar veni aici cu valută ar fi nevoit s-o schimbe în lei, pentru a realiza cheltuielile locale necesare dezvoltării afacerii, astfel încât moneda noastră ar avea suficientă cerere pentru a se consolida“, a mai spus Duşan, într-o discuţie cu reporterii „Adevărul“.

Marian DUSAN - „Statul trebuie să fie partenerul investitorilor“

RECOMANDĂRI  Marian Duşan, liderul grupului care are ca target  atragerea investitorilor strãini în România, propune impulsionarea investiţiilor după modelele de succes de pe pieţele BRICS (Rusia, India, China şi Africa de Sud).

„Dacă vrei investiţii de 500-600 de milioane de euro, vei atrage 200-300; dacă vrei 10 miliarde, ai şanse să atragi 7-8 miliarde“, este una dintre tezele de bazã de la care porneşte Marian Duşan, preşedintele unei organizaţii antreprenoriale axate pe atragerea investiţiilor eficiente în România, intitulată Romanian Business Accelerator.

De menţionat că Duşan nu este de acord cu discriminarea făcută adesea între investitorii români şi cei străini şi nici cu economiştii care cred că România nu are „puncte tari“ în atragerea investiţiilor.

Marian DUSAN - Investiţiile străine, tot mai mici

Investiţiile străine directe au totalizat în primele patru luni 446 de milioane de euro, în scădere faţă de valoarea de 490 de milioane de euro consemnate în acelaşi interval din 2011. Conform BNR, participaţiile la capital au însumat 413 de milioane de euro, iar creditele intra-grup au totalizat 33 de milioane de euro.

„Statul trebuie să vină cu reglementări cât mai simple şi în special stabile, pentru a da încredere şi siguranţă investitorului privat” - Marian Duşan, lider Romanian Business Accelerator

Marian Duşan este convins că România poate atrage investiţii străine de mare calibru, cum ar fi Apple (America), Tatta (India), Huawei (China).

„Investitorul nostru, stăpânul nostru“ – Marian DUSAN

Analizând modalităţile prin care diverse ţări de pe planetă atrag investiţii străine sau locale, Marian Duşan se opreşte puţin asupra modelului african: „Pentru noi, românii, faptul că unii investitori de-ai noştri dezvoltă afaceri în Africa şi nu aici, ar trebui să fie un semnal de alarmă. Ce au făcut africanii pentru a-i convinge pe români sau pe alţi investitori de pe mapamond? Simplu: la ei, investitorul se bucură de respect, de un mare privilegiu, oamenii fiind conştienţi că afacerile acestora le creează locuri de muncă şi le ridică nivelul de trai. «Investitorul nostru, stăpânul nostru». Au liberalizat legile proprietăţii şi vor sã confere maximum de siguranţă pentru afacerile străinilor“, explică Marian Duşan.Un alt model remarcat de liderul Romanian Business Accelerator este cel din statele dezvoltate şi emergente precum Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud (pieţele BRICS). „Acolo vin investitori ale căror afaceri sunt pe creştere în momentul intrării. La noi au venit mai multe companii care şi-au depăşit momentul de maxim, se refugiază la noi în ţarã cãutând forţã de muncã ieftinã şi calificatã fãrã a avea un plan de afaceri pe termen lung, apoi pleacă în ţãri care le oferã mai multe avantaje – vezi modelul Nokia“. De aceea, Marian Duşan recomandă să-i atragem pe cei care încă nu şi-au epuizat întregul potenţial: „Apple (America), Tatta (India), Huawei (China), în România? De ce nu?! Dacă îţi stabileşti un target mic, vei avea investiţii mici, dar dacă ridici ştacheta vei avea parteneri de calibru“.

Îi tratăm pe miliardari ca pe buticari – de Marian DUSAN

Deşi atenţia grupului de reflecţie Romanian Business Accelerator nu este în mod special îndreptată către zonele „întunecate” ale mediului nostru investiţional, Marian Duşan n-a ezitat să arate că în orice stat civilizat investitorul este respectat, în timp ce la noi autorităţile au tendinţa de a-l suprataxa, de a-l împovara, de a-i lua cât mai mult. „El vine cu un miliard, tu îl tratezi ca pe un buticar. Vrea să-şi reinvestească profitul? Îl taxezi şi pentru asta. Au fost cazuri în care străinii au vrut să facă aici şcoli sau biblioteci publice în locul plăţii acestor taxe, dar n-au fost înţeleşi...“

Întrebat cum s-ar putea transpune în viaţă ideile sale, de altfel generoase, Marian Duşan a arătat că investitorii trebuie să înveţe sã coopereze pentru a constitui o voce unică. „Dacă investitorii şi-ar putea desemna lideri care să mearga la negocieri cu Guvernul având miliarde de euro investiţi şi mii de locuri de muncă în spate, altã greutate ar avea argumentele lor“, conchide liderul grupului de reflecţie.

*IMPORTANT: Romanian Business Accelerator va organiza astăzi, la Bucureşti, o amplă conferinţă pe tema investiţiilor în România, la care vor participa personalităţi de notorietate în mediul de afaceri românesc şi internaţional. *

Marian DUSAN: Nu intrati intr-o panica de 5 lei

 

Ati paria la casinou cu banii dvs din salariu? Sunt convins ca raspunsul este nu, pentru ca majoritatea dintre noi avem simtul raspunderii. Din pacate insa cand este vorba de o problema de interes national toata lumea se infierbanta cu cele mai negre si pesimiste scenarii: Grecia va iesi din zona Euro ceea ce va duce la prabusirea leului pana la 5 unitati pentru un Euro.

Nu contest realitatile crizei, insa cine isi pune problema in acest fel ignora cateva elemente esentiale pe care le voi mentiona:

Deocamdata, dobanda de referinta (dobanda Bancii Centrale) pentru Leu este de 5.25%, in timp ce dobanda pentru Euro este de 1%.  In ultima perioada tocmai din cauza recesiunii din Europa presiunile sunt foarte mare ca Banca Centrala Europeana sa scada dobanda sub 1% marind astfel diferentialul dintre cele doua monede. In 2010 si chiar o parte din 2011, leul a avut parte si de perioade insemnate de apreciere: motivul a fost exact diferentialul de dobanda. Este drept, atunci dobanda leului era peste 6%, dupa care au urmat o serie de reduceri ale dobanzii din partea BNR. Multi nu stiu insa ca tinta propusa era de 5%. Tocmai din cauza riscului valutar acest prag nu a fost atins, nivelul de 5.25% fiind pastrat. In timp, probabilitatea este foare mare ca dobanda la Euro sa scada, in timp ce pe leu ea nu va mai fi redusa.

Se vorbeste despre falimentul Greciei ca un eveniment de o amploare inimaginabila ce nu poate fi oprit sau evitat. Stiti ca Grecia deja a dat faliment? Suna ciudat, insa aproape 30% din datoria Grecilor deja a fost restructurata in primavara acestui an. De ce nu s-a intamplat nimic catastrofal pe piete?  Motivul pentru care s-a trecut usor peste acel eveniment a fost ca Banca Centrala Europeana implementase un program de stimulare monetara cumparand obligatiuni Grecesti (si Spaniole si Italiene) si in plus a oferit lichiditate bancilor sub forma de imprumuturi pe termen lung. Deocamdata oficialii Europeni spun ca momentan nu sunt planificate noi astfel de programe, insa optiunea este „pe masa” putand fi folosita din nou oricand.

Un factor foarte important pentru evolutia unei monede este si inflatia din tara respectiva. In trecut, inflatia in Romania era de peste 5-6%. Acum prognozele oficiale vizeaza un nivel al inflatiei de aproximativ 3%, ceea ce este foarte aproape de inflatia pe Euro. Din acest punct de vedere monedele sunt echilibrate.

Un alt factor care trebuie luat in calcul este chiar Banca Nationala a Romaniei care face in acest moment o echilibristica dificila: daca urmareste relansarea economica atunci reduce dobanda de referinta si incurajeaza creditarea, insa creste inflatia si sare cursul. Daca BNR urmareste cursul atunci creste dobanzile ceea ce apreciaza leul, insa incetineste economia prin dobanzi ridicate. Cred ca pana acum atentia a fost doar asupra efectelor negative: aprecierea cursului. In ultima sedinta de politica monetara Guvernatorul Mugur Isarescu a mentionat ca urmatoarea tinta este mecanismul de transmisie, adica scaderea dobanzilor si la bancile comerciale. Consider ca daca deprecierea leului risca sa fie prea puternica, dobanzile ar putea creste revenind la nivelele din iarna, fapt ce ar putea aprecia moneda nationala.

Si ultimul factor, dar nu cel mai putin important: Guvernul Romaniei. Cand Victor Ponta a devenit prim-ministru acesta a venit cu promisiuni electorale ce au dus cu gandul la o posibila relaxare fiscala peste masuri. Realitatea a fost insa alta: majorarea salariala a fost doar de 8%, care de altfel a fost aprobata de FMI si nu este o majorare foarte mare a deficitului. A doua repriza de crestere va fi doar in limita posibilitatilor si va depinde de evolutia economiei. Pana acum, in ciuda temerilor noul guvern s-a incadrat foarte bine in tintele agreate cu FMI si Uniunea Europeana, asa ca semnalul transmis investitorilor este in continuare unul de stabilitate.