The danger of forced sale auctions (by Marian DUSAN)

IMF Romania mission chief Erik de Vrijer, said at the end of his August visit that Romania will not get a letter of intent for a new loan unless the public companies of Oltchim and Transgaz go private.

In other words, IMF has been blackmailing the Romanian government: either you sell those companies or you won’t see a dime. In the case of Oltchim, going private is a good thing for Romania has the company has registered a € 165 Mil loss in the last three years alone. These losses were covered with money from the state budget, meaning our money. By doing some simple math, we can see that each Romanian citizen made an early payment to Oltchim of 3 euros. By way of comparison, we can easily see that during the last three years each Romanian has received form Petrom nearly 4 euros in contributions to the state budget. Therefore, from this point of view, the privatisation of underachieving companies becomes a must.

However, there is also a problem. Economy is governed by the unwritten rule of supply and demand: when the demand is bigger the price grows, whereas when the supply increases, the prices decreases. When IMF put their foot down and say “Sell NOW”, basically the supply increases a lot. Therefore, any investor interested in Oltchim will make a smaller bid because they know the State MUST sell. Instead of making a sale for 10 ROL, we will be making a forced sale for 2-3 ROL.

I believe this to be a harsh lesson for Romania and for our political classes. The crisis is still rampant, and delaying any necessary measures is a costly alternative. Either we do what must be done when it must be done, or we risk of being scolded by Romania’s creditors who will force us to do the right thing, but under their terms, who may or may not be in our best interest.

Pericolul licitatiilor fortate (de Marian DUSAN)

Seful misiunii Fondului Monetar International, Erik de Vrijer, a declarat la sfarsitul vizitei din august ca nu va inmana scrisoare de intentie decat cu conditia privatizarii Oltchim si Transgaz.

 

Cu alte cuvinte FMI a santajat guvernul: vindeti companiile sau nu vedeti niciun ban. In cazul Oltchim, privatizarea este un lucru benific pentru Romania pentru ca doar in ultimii trei ani pierderile cumulate au fost de 165 mil Euro. Aceste pierderi au fost acoperite de la bugetul statului, la care contribuim toti. Facand un calcul simplu (si foarte aproximativ) in fiecare an, fiecare roman platea catre Oltchim cam 3 euro pe an. Daca facem o comparatie, in ultimii trei ani, fiecare roman a primit de la Petrom aproape 4 euro reprezentand contributii la bugetul de stat. Cred ca, privit din acest punct de vedere, privatizarea companiilor neperformante este obligatorie

Totusi, exista si o problema. In economie exista o lege nescrisa a cererii si ofertei: cand cererea este mai mare pretul creste, iar cand oferta este mai mare, pretul scade. Cand FMI bate cu pumnul in masa si spune „vindeti ACUM”, practic, oferta creste mult. Orice investitor interesat de preluarea companiei va oferi mai putini bani, pentru ca statul TREBUIE sa vanda. In loc sa vindem pe 10 lei, vom vinde fortat pe 2-3 lei.

Cred ca este o lectie dura pentru Romania si pentru mediul politic. Suntem inca in criza, iar amanarea masurilor necesare este o masura paguboasa. Ori facem ce trebuie cand trebuie, ori creditorii Romaniei ne vor trage de urechi si ne vor forta sa facem ce trebuie, insa in conditiile impuse de ei si mai putin in dezavantajul nostru.

A necessary step – connecting to the national network of electricity(Marian DUSAN)

Within last month, Romania’s national currency has steadily strengthened itself in relation to the EURO, descending from 4,65 lei for one EURO in August to its current exchange rate of 4,45. Although this is a favorable evolution for the financial sector and for those owing currency, the actual cost for this increase is not to be neglected and we are all going to pay for it in the following months.

The main reason for the appreciation of the Romanian LEU is the decreased ratio of the interbank market liquidity caused by RNB[i]’s intervention. Its effect can be recognized in the 1% increase of the interest rates on the interbank market which in turn has already affected the costs of state financing and will become even more apparent to all economic players in the months to come.

In a nutshell, sooner or later financing will get more expensive for everybody and interest rates will grow and grow. Since the Romanian State cannot indebt itself too much due to IMF restrictions, the only way to boost Romania’s economic growth is through stronger involvement of private initiative, preferable in large-scale projects.

This however, brings about another issue: the amount of foreign direct investment in Romania has greatly decreased by comparison to the previous year, and the main trend is still plunging.

I can tell you from personal experience that the amounts mentioned in Romania for various projects and business ventures are actually pocket change for large foreign investors and international funds. Romania’s main problem is not so much the lack of money, but the lack of confidence and information proven by large investors, who either don’t know what to do in our country, or who have already made up their minds about it, and, based on foreign press titles of political crisis, corruption, breach of democratic principles etc. it’s clearly not in our favor. All the hubbub and commotion are definitely not helping.

What is to be done? Turnkey projects may be great in terms and impacts and very cost-effective at the same time. This type of projects involve identifying the essential investments Romania needs, writing a business plan to match and then pitching those projects to big international investors together with an international consulting company as partner. Like a sort of blue board for all business available in Romania, if you will.

One such project could very well be the transformation of Transelectrica and the Romanian electrical grid. Lately there have been several articles in the press regarding investments funds that have been building windfarms in Dobrogea. Windmills provide cheap electricity, but for now there is another crucial issue: Transelectrica does not have the means to transport nor manage all the power produced in Dobrogea. This situation closely resembles the chaotic developments from the real-estate boom era: whole neighborhood having built without having the access routes to reach them.

Just like hundreds of millions were found for building these windfarms, money can still be found the same way in order to now connect them to the national power grid. This is just one of the many type of investment projects Romania greatly needs and for which international funding

---

[i] Romanian National Bank

Un pas necesar – conectarea la reteaua nationala de electricitate (Marian DUSAN)

In ultima luna, moneda nationala s-a intarit substantial fata de Euro, de la un maxim de 4,65 atins in 3 august la 4,45 in prezent. Desi evolutia este favorabila pentru sectorul financiar si pentru cei care au datorii in valuta, costul acestei aprecieri nu va fi deloc neglijabil si il vom plati cu totii in perioada urmatoare.

 

Cauza principala a intaririi Ron, este scaderea lichiditatii din piata interbancara ca urmare a interventiei BNR. Efectul a fost cresterea cu peste 1% a dobanzilor in piata interbancara, evolutie care s-a simtit deja in costul finantarii statului si care se va simti in lunile viitoare si de catre toti actorii economici.

 

Pe scurt, mai devreme sau mai tarziu, pentru toata lumea finantarea va fi mai scumpa si dobanzile mai mari. In conditiile in care statul roman nu se poate indatora foarte mult din cauza limitarilor FMI, singura sansa pentru a accelera cresterea economica a Romaniei este o mai mare implicare a mediului privat, preferabil in proiecte de anvergura.

 

Constatam insa ca si aici avem o problema mare: investitiile directe in Romania au scazut foarte mult anul acesta fata de anul trecut, iar trendul principal este in continuare unul descendent.

Va pot spune din experienta personala, ca sumele vehiculate in Romania pentru diferite proiecte si afaceri sunt bani de buzunar pentru fondurile si investitorii mari din plan extern. Nu lipsa banilor este marea problema a Romaniei, ci lipsa de incredere si cunostinte a investitorilor mari, care ori nu stiu ce pot face in Romania, ori si-au facut o idee cat de cat despre tara noastra, insa ea nu este favorabila, pentru ca titlurile din ziarele externe vorbesc de criza politica, coruptie, incalcarea principiilor democratice, etc. Zgomotul si scandalul nu ne ajuta deloc.

 

Ce se poate face? Un lucru cu un impact semnificativ, dar un cost foarte redus este crearea de proiecte „la cheie”. Acest lucru presupune identificarea unor investitii esentiale de care Romania are nevoie, alcatuirea unui business-plan pentru ele si apoi, in parteneriat cu o firma internationala de consultanta, prezentarea lor la mari investitori internationali. Daca vreti, un fel de avizier unde sa se gaseasca puse toate afacerile disponibile in Romania.

 

Un exemplu de astfel de proiect poate fi dezvoltarea Transelectricii si a retelei de electricitate din Romania. In ultima perioada, in presa au aparut multe articole legate de fonduri de investitii care au construit parcuri eoliene in Dobrogea.  Morile de vant ofera electricitate foarte ieftina, insa deocamdata au o problema esentiala: Transelectrica nu are capacitatea de a transporta si gestiona toata electricitatea care este produsa in Dobrogea. Situatia este similara cu dezvoltarile haotice din perioada boom-ului imobiliar: s-au construit cartiere intregi, dar nu exista drumuri catre ele.

 

Asa cum s-au gasit sute de milioane pentru infiintarea acelor parcurilor eoliene, se pot gasi in continuare bani si pentru a le conecta la reteaua nationala de electricitate. Este doar una din multele investitii de care Romania are mare nevoie si pentru care pot fi atrase investitii internationale.

Marian DUSAN: Nu trebuie sa spunem NU investitorilor

RBA atrage atentia ca impunerea unor conditii nejustificate investitorilor va scadea si mai mult cuantumul investitiilor straine in Romania. Pentru relansarea Romaniei si asigurarea unui climat economic competitiv este nevoie ca deciziile adoptate de partile implicare sa fie minutios calculate si prioritatile trebuie stabilite cu discernamant.

 

“Pozitia guvernului Ponta si conditiile impuse posibililor investitori prin prioritizarea pastrarii locurilor de muncă risca sa reduca prezenta capitalului strain in Romania. In conditiile in care investitiile straine in Romania au scazut in primul semestru al anului 2012 cu 30% fata de prima jumatate a anului trecut si nu se intrevede o crestere spectaculoasa a acestora, este periculos sa impunem investitorilor conditii nejustificate“, crede Marian Dusan, presedintele Asociatiei RBA.

 

Multe dintre companiile in care investitorii straini ar putea sa plaseze capital atat de necesar economiei tarii noastre sunt ineficiente in mare parte din cauza supradimensionarii angajatilor.

Prin impunerea unor conditii de pastrare a salaritilor si implicit a ineficientei, pretul la care se vor vinde companiile va fi mult mai mic decat pretul la care s-ar putea vinde in conditii normale. Asta deoarece “ecuatia economica se pastreaza, investitorii vor oferi un pret mult mai mic tocmai pentru ca trebuie sa ia in calcul niste cheltuieli mult mai mari”, concluzioneaza Marian Dusan.

 

Asociatia RBA este o initiativa privata, infiintata de catre Marian Dusan, antreprenor, investitor si economist. Organizatia isi propune sa contribuie activ la imbunatatirea mediului de afaceri din Romania si sa accelereze atragerea de investitii in tara noastra. Misiunea membrilor asociatiei este de a pune laolalta antreprenori, investitori, politicieni, societate civila, cu scopul de a reporni motorul economiei romanesti si de a scoate in evidenta modele de succes din business-ul autohton.

Marian Dusan: The Secret of Debt

Last week we saw Romania’s assessment mission, headed by IMF’s Eric de Vrijer, come to a close. Our country’s review was a fairly positive one, although we did get a lot of homework, not to mention a low grade on the subject of proper conduct.

The majority of the initiatives suggested by our government were either rebuked, or postponed for 2013 or later.

IMF’s main objective is easily understood: starting this year, Romania will have to begin making back payments from the 20 Billion EUROS loan taken in 2009. The most difficult will be the year 2013 when our country will have to reimburse up to 5 Billion EUROS, which means almost 4% of Romania’s GDP. IMF cares for one thing only: not to lose out on the amounts loaned, and therefore they will be keeping us and our expenses under a tight leash so that we may pay back our debts as soon as possible.

From an ethical standpoint, this is the right thing to do, since we should return all the money we have borrowed. However, from an economic standpoint, it is easy to see that the payback will slow down our own economic growth. I am not speaking against the decision to take out this loan – at the time, it was the only option. 2009 was a critical year, with enormous pressure on the Romanian and international banking systems, and therefore at the time, this loan was the only thing keeping the Romanian currency from collapse.

However, I’d like to let you in on a little secret: smart countries ALMOST NEVER pay back their loans. You may find this strange, but money has two values: a nominal value and a real value. The nominal value of 1000 RON for instance, will remain fixed in let’s say 30 years’ time, when 1000 RON will still mean 1000 RON.  The real value on the other hand, is a completely different matter: right now with 1000 RON one can purchase a cart full of grocery goods. 30 years from on, we’re lucky if we’ll be able to afford just the cart, without any groceries; because as time passes, all monetary value is decreased due to inflation, and the purchasing power for each monetary unit is constantly decreasing with it. But how can one not pay back a loan? Simple: you just roll over the debt until its nominal value will be so low that it will mean next to nothing. There are however, two essential conditions that have to be filled: the interest rate has to be lower than the inflation rate, and the amounts borrowed would have to be invested in organic growth. If I’m only borrowing money for domestic spending, then I am heading straight for bankruptcy.

So what should the Romanian government do? Obviously, to refrain from pushing the country to meet the payment deadlines in the coming months. Furthermore, this step has already been taken as a new credit line has been opened to Romania and I bet that it will be already used by 2013, at the latest. And please remember that next year we have to pay back 5 Billion EUROS. In my opinion, the IMF debt should never be paid back, but permanently rolled over until inflation can “take care” of the problem for us.

There is one more issue: using at least some of the borrowed funds to create economic growth. This means that the government has to redirect money towards investment. Unfortunately, this is the very chapter where our government has had very poor results, at least thus far. The economic scandals, the campaign socialist promises (luckily they were only promises), the disrespect of state institutions have created an anti-business image for the USL government. The current Romanian debt is not very large, but it cannot be paid back without significant economic sacrifices. The management of said debt entails wisdom and a long-term strategy. Its failure will mean sentencing Romania to a long, long time of economic standstill, as we cannot grow out of debt. Its success will mean a rate of economic growth superior to that of inflation rates and paid interest rates.

So to all you decision-makers and voters out there: choose your actions wisely, especially on

Marian Dusan: Secretul datoriei

Saptamana trecuta s-a incheiat misiunea de evaluare a Romaniei de catre FMI condusa de catre Eric de Vrijer. Tara noastra a trecut in mare cu bine testul, insa a primi multe „teme” de facut pentru acasa plus si o nota scazuta la purtare.

Majoritatea masurilor pe care le-a anuntat guvernul au fost fie respinse fie amanate pentru 2013 sau mai tarziu.

Principalul scop urmarit de FMI este insa usor de inteles. Din anul acesta, Romania va trebui sa ramburseze din creditul de 20 mld Eur luat in 2009. Cel mai dificil moment va fi in 2013, cand vom avea de returnat 5 mld Eur, aproape 4% din PIB. FMI doreste un singur lucru: sa nu piarda creditele acordate, asa ca va „pune bicul” pe noi si ne va mentine cheltuielile la un nivel suficient de scazut cat sa putem sa ne achitam obligatiile.

Din punct de vedere etic, este un lucru corect, pentru ca am luat bani pe care ii vom returna. Din punct de vedere economic, ne va incetini insa cresterea economica. Nu contest decizia de a ne imprumuta, la acel moment fiind singura solutie. 2009 a fost un an critic, in care presiunea pe sistemul bancar a fost imensa atat in Romania cat si international, asa ca la momentul respectiv creditul acesta a fost singura solutie pentru a preveni o prabusire puternica a leului.

Vreau insa sa va spun un secret: Tarile inteligente nu returneaza aproape nici o data valoarea sumelor imprumutate. Poate vi se pare ciudat, insa exista doua valori ale banilor: valoarea nominala si valoarea reala. Valoarea nominala a 1000 de lei se mentine constanta si peste 30 de ani, 1000 de lei vor fi tot 1000 de lei. Valoarea reala este insa cu totul altceva: acum, cu 1000 de lei putem cumpara un cos de produse. Peste 30 de ani, cu 1000 de lei vom fi norocosi daca vom mai putea cumpara doar cosul, fara produse, pentru ca in timp, valoarea reala a tuturor monedelor este erodata prin inflatie, iar puterea de cumparare a unei unitati monetare, scade constant. Cum poti insa sa nu returnezi sumele imprumutate? Simplu: rostogolesti datoria pana cand valoarea ei nominala va fi suficient de mica si nu va mai reprezenta nimic. Exista insa doua conditii esentiale: dobanda sa fie mai mica decat inflatia si sumele imprumutate sa fie folosite pentru dezvoltare organica, adica investitii. Daca ma imprumut doar pentru a consuma, atunci nu fac decat sa ma indrept cu pasi mari spre faliment.

Ce ar trebui sa faca guvernul Romaniei? Evident sa nu forteze tara sa ramburseze sumele scadente in perioada imediat urmatoare. De altfel, acest pas a si fost facut: o noua linie de finantare este disponibila Romaniei si as paria ca cel mai tarziu in 2013 va fi folosita; nu uitati, la anul avem de rambursat peste 5 mld Eur. In opinia mea datoria catre FMI nu ar trebui platita ci permanent rostogolita astfel ca in timp inflatia va rezolva „problema”.

Mai ramane doar un singur aspect: folosirea macar partial a sumelor atrase pentru a genera crestere economica: adica, guvernul trebuie sa canalizeze bani spre investitii. Din pacate, la acest capitol actualul guvern a produs performate foarte slabe, cel putin pana acum.  Scandalul economic, promisiunile (bine ca in mare doar promisiuni pana  acum) electorale socialiste si nerespectarea institutiilor de drept au creeat o imagine profunt anti-business a guvernului USL. Datoria actuala a Romaniei nu este una foarte mare, insa nu poate fi platita fara sacrificii mari din partea economiei. Gestionarea ei presupune inteligenta si un plan de actiune pe termen lung. Esecul va insemna condamnarea Romaniei la o perioada indelungata de stagnare eocnomica, pentru ca nu vor reusi sa crestem din datorie. Reusita ar fi o crestere economica peste nivelul dobabzii platite si al infaltiei.

Asa ca alegatori si guvernanti: alegeti-va bine pasii, mai ales cei pe termen lung, pentru ca miza e foarte mare.

Marian Dusan: Promisiunile pro-business ale guvernului Ponta sunt foarte departe acum

Guvernul USL condus de Premierul Victor Ponta a inclus într-un proiect de ordonanță de urgență o măsură prin care să fie majorat pragul de la care instituțiile statului pot achiziționa produse, lucrări sau servicii fără licitație. De la 15.000 euro la 30.000 euro. Motivul este „flexibilizarea si transparentizarea” procedurii de achiziție.

Sincer, mi se pare fenomenal. Cu alte cuvinte, avem o problemă de transparență. Pe care o tratăm cu un plus de opacitate. Se spune că, uneori, cui pe cui se scoate. Sunt, însă, unele situații în care mai bine nu mai pui mâna pe metal. Mai ales pe arginți.

Într-o formă sintetică, argumentul meu este următorul: nu poți opri scurgerea de bani lărgind gaura prin care se produce risipa. Este ca și cum ai schimba un cufăr lipsit de lacăt cu butoiul danaidelor. În opinia dumneavoastră, care proces oferă mai multă transparență? O licitație publică în care oricine poate verifica ofertele depuse și în care poate fi tras la răspundere managerul întreprinderii dacă face achiziții la prețuri mai mari decât cele de pe piață? Sau o cheltuială discreționară făcută de managerul respectiv – care nici măcar nu trebuie să se justifice, pentru că, oricum, nimeni nu îl verifică?

Un prieten îmi spunea la un moment dat că cineva poate afișa o imagine falsă pentru multă vreme. Adevăratele trăsături de caracter le vezi în frânturi mici și aparente. Trebuie sa îi dau dreptate.

Imaginea de la care guvernul Ponta a plecat a fost una pro-business și a primit la momentul respectiv un vot de încredere din partea majorității oamenilor de afaceri din România. Din păcate, de la vorbă până la fapta este o distanță foarte mare. Cel puțin în cazul actualului executiv. Promisiunile au fost mari și serioase. Cu toate acestea, în doar câteva luni, performanțele economice sunt departe de țintele declarate inițial. Statul nu a privatizat nimic și nici nu pare să dorească să facă acest lucru. Actualul ministru al economiei promitea că până la sfârșitul lunii va fi anunțată privatizarea și prețul ofertei Transgaz. Nu am văzut nimic în acest sens. Leul s-a depreciat puternic, iar majoritatea instituțiilor interne si internaționale au recunoscut că o mare parte din vină o are și instabilitatea politică. Și, cel mai rău, pe plan internațional imaginea României a devenit similară cu fostele republici componente URSS – în care dreptul asupra proprietății și constituția sunt niște mofturi aflate la bunul plac al conducerii țării. Nici unul dintre aceste fenomene nu are darul de a încuraja mediu de business din România. Dimpotrivă. Orice investitor echilibrat se poate întreba care sunt costurile retragerii investiției sale. Iar dacă încă nu a investit se va felicita pentru faptul că nu a făcut-o. Apoi își va îndrepta atenția către medii mai calme și mai predictibile. În fond, domnia legii, mai ales pentru investitori, este de aur. Nu poți investi cu succes în lipsa predictibilității oferite de legi stabile. Nu ai cum dezvolta prin afaceri o zonă, cât timp autoritățile politice nu fac nimic pentru a sprijini acest demers. Nu ai șanse de reușită în afaceri atunci când politicienii unei țări contrafac adevărul, atunci când blochează accesul la cunoaștere.

Realitatea nu se construiește din declarații televizate si comunicate de presă, ci din activitatea puțin vizibila, aproape anonimă, de zi cu zi. Ce realitate construiește pentru România guvernul Ponta crescând nivelul transparenței prin opacizarea procedurilor de achiziție publică? Asta să fie oare calea spre Europa? Ce mesaj credeți că va primi România din partea Comisiei Europene referitor la „flexibilizarea si transparentizarea” licitațiilor publice? Cu siguranță va fi o lecție de transparență.

http://www.contributors.ro/economie/promisiunile-pro-business-ale-guvernului-ponta-sunt-foarte-departe-acum/

ANALIZĂ nouă Marian Dușan: Credeţi că nu veţi fi afectat de criza politică?

„Atunci când o majoritate (chiar şi legitimă) aflată la putere începe să atace instituţiile statului, începe să împingă la extrem şi să încalce legile în vigoare, rezultatul invariabil va fi o scădere economică mergând mână-n mână cu o izolare pe plan extern“, arată Marian Duşan, preşedintele grupului de reflecţie Romanian Business Accelerator, într-o analiză pentru „Adevărul“.

În ultima perioadă, mediul politic din România a fost „luat cu asalt“ de USL, noua coaliţie majoritară în Parlament. Câştigarea majorităţii în Parlament a fost un exerciţiu normal şi democratic, însă „nu şi continuarea“, arată Duşan.

Ungaria, un (contra)exemplu

„Din păcate avem un astfel de exemplu chiar în zilele noastre şi chiar lângă noi: premierul Ungar Viktor Orban. În urmă cu doi ani, acesta a preluat puterea promiţând sfârşitul crizei şi sfârşitul austerităţii. Criza internaţională ajunsese şi în Ungaria, iar populaţia şi firmele se confruntau cu o problemă serioasă: economia crescuse pe credit, în principal în franci elveţieni. Începând din 2008, această monedă s-a întărit semnificativ, iar ratele în Ungaria au crescut simţitor. Din păcate, mai ales în perioade tulburi, discursul naţionalist prinde la mase, iar mulţi oameni speră naiv în soluţii miraculoase.

Pentru a-şi onora cât de cât promisiunile făcute, Viktor Orban a naţionalizat fondurile de pensii, sau cu alte cuvinte a luat cu forţa banii depuşi pentru pensionare. Pe plan internaţional, decizia a fost văzută extrem de prost, iar consecinţele nu au întârziat: principalele grupuri financiare fie şi-au făcut exit-ul din Ungaria, fie au redus dramatic expunerea. În plus, pe plan politic, de la un lider local Ungaria a devenit paria Europei.

Cât timp banii de pensii au putut fi aruncaţi în stânga şi-n dreapta, economia a părut că îşi revine, însă evident mirajul s-a terminat rapid, iar creşterea economică s-a dovedit a fi nesustenabilă. Acum, Ungaria are una din cele mai mari rate a şomajului din Europa, este complet dependentă de FMI pentru a-şi asigură cheltuielile curente, TVA este cel mai mare de pe continent (27%), iar nivelul de trai şi economia sunt în cădere liberă“, arată Marian Duşan.

România dă semnale negative

Revenind în România, măsurile actualei coaliţii majoritare se apropie foarte mult, în opinia liderului Business Accelerator, de măsurile luate de Victor Orban în Ungaria. „Un foarte puternic semnal negativ pentru străini a fost declararea insolvenţei Hidroelectrica, mişcare ce a afectat puternic băncile din România, toate cu capital străin. Ce mesaj credeţi că se va răspândi în cercurile financiare înalte? acela că în România există un climat investiţional fair-play şi că aici avem parte de un climat pro-business? Sau acela că actuala Putere schimbă regulile jocului chiar în timpul jocului?

Mai mult, nerespectarea regulilor jocului va trimite un semnal foarte negativ şi pe plan politic. România are în prezent calificativ investiţional (investment grade) de la două din cele trei mari agenţii internaţionale. Săptămâna trecută, una din ele a avertizat deja România schimbând perspectiva de la stabilă la negativă. Cu alte cuvinte: «aveţi grijă că nu mergeţi în direcţia cea bună». Pentru mediul financiar şi de business, clasificarea investment grade pe care România încă o mai are este o mare realizare: deşi există mai multe categorii, această investment grade este cea mai importantă pentru o economie emergentă. Este diferenţa dintre «veniţi aici» şi «staţi deoparte»“.

Legile economiei nu pot fi păcălite

În fine, Marian Duşan mai arată că „deşi a declarat că este un guvern pro-business, până acum USL s-a dovedit a fi exact invers“.

„Din păcate pentru România legile economiei sunt aceleaşi şi nu pot fi păcălite. Dacă actuala Putere va continua pe acest drum, fără doar şi poate România se va izola atât pe plan politic, cât şi pe plan economic. În condiţiile în care creşterea economică a României depinde de fondurile europene şi de investiţiile directe în economie (tot externe), este cât se poate de logic că ambele surse de finanţare se vor diminua sau - ca în cazul Ungariei - se vor opri de tot. Efectul nu va putea fi decât unul singur: scădere economică şi a nivelului de trai, presiune din ce în ce mai mare pe mediul privat prin majorări de taxe şi tensiune socială în creştere“, conchide liderul.

http://www.adevarul.ro/a/financiar/ANALIZA-_Credeti_ca_nu_veti_fi_afectat_de_criza_politica_0_731327178.html

Marian Dușan: „Scandalul politic din România este greu de înţeles dinpunctul de vedere al investitorilor străini“

Marian Duşan este preşedintele Romanian Business Accelerator, organizaţie antreprenorială axată pe atragerea investiţiilor străine în România. Citiţi mai jos opinia lui Marian Duşan despre implicaţiile scandalurilor politice asupra economiei româneşti.

În fiecare zi plătim puţin câte puţin nota de plată a certurilor de pe scena politică din România. Am asistat în această săptămână la un schimb de replici între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pe tema reprezentării României în faţa forumurilor UE. Este oare aceasta cea mai presantă problemă a României?

Tot în această săptămână, FMI a eliberat încă o tranşă de 475 milioane de euro pentru a ajuta la finanţarea pe termen lung a ţării. Din păcate, FMI şi instituţiile de credit internaţional nu fac cadouri. Aceşti bani vor trebui returnaţi, iar pentu ei România plăteşte dobândă. În aceeaşi perioadă, ţara noastră a pierdut 44 de milioane de euro, faţă de anul trecut, suma la care, cu siguranţă, n-ar fi plătit dobândă. Este vorba de investiţiile directe în economie care s-au redus în primele luni ale acestui an, de la 490 de milioane de euro la 446 milioane de euro.

Scandalul politic din România nu mai miră nimeni, însă el este greu de înţeles din punctul de vedere al investitorilor străini. Principala problemă a României nu sunt drumurile proaste sau corupţia, cum ar crede unii, ci lipsa de predictibilitate. Poate nu realizăm, dar în fiecare zi cearta de la televizor, din Parlament şi din presa scrisă ne costă atât direct, cât şi indirect prin oportunităţiile de investiţii pe care le pierdem.

Nota de plată nu se rezumă însă doar la costul de oportunitate. Nu vom reuşi să trăim mai mult decât ne permitem pentru că economia are legile ei nescrise şi, oricât am încerca să ne ascundem sau sa o păcalim, nu vom reuşi. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, nivelul preţurilor din luna mai a acestui an a crescut cu 15.23%,  faţă de luna mai a anului 2009. Dacă salariul sau pensia noastră a rămas aceeaşi, atunci suntem cu 15,23% mai săraci decât eram în mai 2009. Primul lucru care îmi vine în minte este inţiativa de atunci a guvernului Boc de a reduce pensiile cu 15%. Atunci, Curtea Constituţională (CC) s-a opus considerând că dreptul la pensie este un drept esenţial câştigat de cei ce au plătit ani la rând contribuţii. Fără a întreba sau a cere aprobare de la Curte, economia a considerat că pensiile şi salariile din România nu sunt sustenabile şi le-a redus. Ne putem opune? Da, însă istoria ne arată că nu prin decizii, hârtii sau legi ne putem câştiga un nivel de trai mai bun, ci prin colaborare, muncă şi eficienţă.

Poate ar fi timpul ca politicienii din România, în loc să se certe şi să împrumute bani de la FMI, Banca Mondială sau alte instituţii, ar trebui să vină la masa discuţiilor împreună cu investitorii şi să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Investiţiile în România sunt anul acesta sub 0,1% din PIB, fiind practic inexistente. Absorbţia fondurilor structurale este de asemenea foarte înceată, iar în băncile din România sunt imobilizaţi peste 40 de miliarde de euro, bani ai populaţiei şi ai companiilor care nu fac nimic constructiv.

Poate că în al 12-lea ceas ar fi bine ca orgoliile să lase loc raţiunii. România are resurse financiare, are resurse naturale şi are şi mână de lucru ieftină, tot ce ne lipseşte este dialogul şi voinţa politică de a da drumul investiţiilor.

Din păcate, putem rata şi aceasta şansă. Putem să ne împrumutăm în continuare la FMI, putem să plătim în continuare factura inflaţiei, însă nu vom câştiga decât un singur titlu: cea mai puţin performantă economie a Europei, titlu care înca este deţinut de Bulgaria. Ce vrem să facem depinde doar de noi.

Marian Dusan: Reinfiintati ARIS!

Mediul privat vorbeste dar statul (inca) nu asculta. Luni a avut loc conferinta „Investiti in Romania” organizata de asociatia "Romanian Business Accelerator", al carei scop a fost evidentierea oportunitatilor de investitii din Romania si promovarea lor catre tarile BRICS. Conferinta a beneficiat de o serie de participanti de marca, printre care Daniel Daianu, Cristian Predoiu, ambasadorii Indiei si Africii de Sud si o serie de antreprenori importanti din Romania. Din pacate, conferinta a avut si un mare absent: statul Roman care nu a trimis niciun reprezentat oficial pentru a discuta cu mediul privat.

Ne plangem constant ca nu avem bani si ca in Romania nu exista locuri de munca, iar valorile tarii pleaca cel mai adesea peste hotare. Intr-o economie de piata nu guvernul trebuie sa fie cel care creeaza ci mediul privat, iar statul trebuie sa aiba doar un rol de supraveghere si reglementare. Insa atunci cand intre mediul privat si stat nu exista dialog, cum putem spera sa avem performanta.

Cum putem spera sa avem legi eficiente si initiative performante atunci cand in Romania se practica la scara larga dialogul surzilor? Din pacate, ne indreptam catre ultimul loc din Europa din punctul de vedere al performantei economice si pare ca nici macar in al 12-lea ceas politicienii din Romania nu iau in serios mesajul oamenilor de afaceri.

O tema dezbatuta foarte mult in media ultimilor ani este problema fondurilor europene atrase intr-o cantitate insuficienta. Nu contest ca acesti bani pot avea o importanta majora pentru Romania, insa nu sunt singurii bani ce pot fi accesati.

In anii trecuti am participat la diferite forumuri si seminarii internationale si va pot garanta ca exista multi investitori privati ce dispun de capital insa fie nu au auzit de Romania, fie au auzit dar nu tocmai cuvinte de lauda, iar ca dovada, in ultimii ani, cuantumul investitiilor directe in Romania este in continua scadere, in prezent situandu-se la minimul ultimilor cinci ani.

In anul 2009, guvernul din acea perioada condus de Emil Boc a desfiintat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) rolul ei nefiind preluat practic de nimeni. Din pacate, de atunci lucrurile s-au schimbat, iar finantarea a devenit mult mai dificila atat pentru stat cat si pentru mediul privat din Romania. Fac un apel Guvernului si statului Roman pe aceasta cale: ajutand mediul privat ajutati Romania. Reinfiintand ARIS, Statul Roman ar putea avea doua beneficii importante:

* Creearea unui organism care sa fie o punte in comunicarea Guvern - mediul privat. Pana nu demult conduceam o fabrica cu peste 2.000 de angajati si niciodata cineva din partea statului nu mi-a trecut pragul pentu a ma intreba daca am nevoie de ceva. Daca vrem sa acceleram dezvoltarea din Romania, o comunicare eficienta intre stat si privat este esentiala. Daca vrem sa nu mai fim mereu pe ultimul loc in clasamentele europene, dialogul surzilor trebuie sa inceteze.

* Atragerea si sprijinirea investitorilor straini care sunt dispusi sa investeasca in Romania. Exista doua categorii de investitori straini care ne pot ajuta: cei care doresc sa investeasca in Romania insa nu au informatie suficienta si cei care sunt deja aici insa intampina probleme. Consider ca un partener de dialog ar putea fi un prim pas excelent pe care statul roman il poate implementa cu cheltuieli minime, obtinand insa beneficii importante pe termen lung.

Marian Dusan - Nota de plata

In fiecare zi platim putin cate putin nota de plata a certurilor de pe scena politica din Romania. Am asistat in aceasta saptamana la un schimb de replici intre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta pe tema reprezentarii Romaniei in fata forumurilor UE. Este oare aceasta cea mai presanta problema a Romaniei?

Tot in aceasta saptamana FMI a eliberat inca o transa de 475 milioane euro pentru a ajuta la finantarea pe termen lung a tarii. Din pacate, FMI si institutiile de credit international nu fac cadouri. Acesti bani vor trebui returnati si pentu ei Romania plateste dobanda. In aceeasi perioada Romania a pierdut fata de anul trecut 44 milioane de euro la care nu numai ca nu ar fi platit dobanda, dar chiar ar fi castigat bani. Este vorba de investitiile directe in economie care s-au redus in primele luni ale acestui an de la 490 milioane euro la 446 milioane euro.

Din pacate, scandalul politic din Romania nu mai mira pe multa lume, insa el este greu de inteles din punctul de vedere al investitorilor straini. Principala problema a Romaniei nu sunt drumurile sau coruptia cum ar crede unii, ci lipsa de predictibilitate. Poate nu realizam, dar in fiecare zi cearta de la televizor, din parlament si din ziare ne costa atat direct, cat si indirect prin oportunitatile de investitii pe care le pierdem.
„Nota de plata” insa nu se rezuma doar la costul de oportunitate.

Nu vom reusi sa traim mai mult decat ne permitem pentru ca economia are legile ei nescrise si, oricat am incerca sa ne ascundem sau sa o „pacalim”, nu vom reusi. Conform datelor Institutului National de Statistica, fata de luna mai 2009 nivelul preturilor a crescut cu 15.23%. Daca salariul sau pensia noastra a ramas aceeasi atunci suntem cu 15,23% mai saraci decat eram in mai 2009.

Primul lucru care imi vine in minte este intiativa de atunci a guvernului Boc de a reduce pensiile cu 15%. Atunci, Curtea Constitutionala (CC) s-a opus considerand ca dreptul la pensie este un drept esential castigat de cei care au platit ani la rand contributii. Fara a intreba sau a cere aprobare de la CC, economia a considerat ca pensiile si salariile din Romania nu sunt sustenabile si le-a redus. Ne putem opune? Da, insa istoria ne arata ca nu prin decizii, hartii sau legi ne putem castiga un nivel de trai mai bun, ci prin colaborare, munca si eficienta.

Poate ar fi timpul ca politicienii din Romania in loc sa se certe si sa imprumute bani de la FMI, Banca Mondiala sau alte institutii, sa vina la masa discutiilor impreuna cu mediul de afaceri si sa gaseasca solutiile pentru imbunatatirea mediului de afaceri din Romania. Investitiile in Romania sunt sub 0,1% din PIB anul acesta, fiind practic inexistente, absorbtia fondurilor structurale Europene este de asemenea foarte inceata iar in bancile din Romania sunt imobilizati peste 40 miliarde de euro, bani ai populatiei si ai companiilor care nu fac nimic constructiv.

Poate ca in al 12-lea ceas ar fi bine ca orgoliile sa lase loc ratiunii pentru ca avem resurse financiare, avem resurse naturale si avem si mana de lucru ieftina, tot ce ne lipseste este dialogul si vointa politica de a da drumul investitiilor.

Din pacate, putem rata si aceasta sansa. Putem sa ne imprumutam in continuare la FMI, putem sa platim in continuare factura inflatiei, insa nu vom castiga decat un singur titlu: cea mai putin performanta economie a Europei, titlu care inca este detinut de Bulgaria. Ce vrem sa facem depinde doar de noi.

Marian Dusan - Lasati investitorii sa vina in Romania, nu-i goniti!

Credeti ca nu veti fi afectat?

In ultima perioada mediul politic din Romania a fost luat cu asalt de noua coaliţie majoritara in parlament USL. Câştigarea majoritatii in parlament a fost un exercitiu normal si democratic, insa nu si continuarea. Atunci cand o majoritate (chiar si legitima) aflata la putere  incepe sa atace institutiile statului, incepe sa impinga la extrem si sa incalce legile in vigoare, rezultatul invariabil va fi o scadere economica ce va merge mana in mana cu o izolare pe plan extern.

Din pacate avem un astfel de exemplu chiar in zilele noastre si chiar langa noi: premierul Ungar Viktor Orban. In urma cu doi ani acesta a preluat puterea promitand sfarsitul crizei si sfarsitul austeritatii. Criza internationala ajunsese si in Ungaria iar populatia si firmele se confruntau cu o problema serioasa: economia crescuse pe credit, in principal in Franci Elvetieni. Incepand din 2008, acesta s-a intarit semnificativ iar ratele in Ungaria au crescut simtitor. Din pacate, mai ales in perioade tulburi discursul nationalist prinde la mase iar multi oameni spera naiv in solutii miraculoase. Pentru a-si onora cat de cat promisiunile facute, Viktor Orban a nationalizat fondurile de pensii, sau cu alte cuvinte a luat cu forta banii depusi pentru pensionare. Pe plan international decizia a fost vazuta extrem de prost iar consecintele nu au intarziat: principalele grupuri financiare fie si-au facut exit-ul din Ungaria fie au redus dramatic expunerea iar pe plan politic, de la un lider local Ungaria a devenit paria Europei.

Cat timp banii de pensii au putut fi aruncati in stanga si in dreapta, economia a parut ca isi revine, insa evident mirajul s-a terminat rapid, iar cresterea economica s-a dovedit a fi nesustenabila. Acum, Ungaria are una din cele mai mari rate a somajului din Europa, este complet dependenta de FMI pentru a-si asigura cheltuielile curente, TVA-ul este cel mai mare de pe continent (27%) iar nivelul de trai si economia in cadere libera.

Revenind in Romania: Masurile actualei coalitii majoritare se apropie foarte mult de masurile luate de Victor Orban in Ungaria. Un foarte puternic semnal negativ pentru straini a fost declararea insolventei Hidroelectricii, miscare ce a afectat puternic bancile din Romania, toate cu capital strain. Ce mesaj crederi ca se va raspandi in cercurile financiare inalte ? acela ca in Romania exista un climat investitional fair-play si ca aici avem parte de un climat pro-business? Sau acela ca actuala putere schimba regulile jocului chiar in timpul jocului?

Mai mult, nerespectarea regulilor jocului va trimite un semnal foarte negativ si pe plan politic. Romania are in prezent calificativ investitional (investment grade) de la doua din cele trei  mari agentii internationale. Saptamana trecuta una din ele a avertizat deja Romania schimband perspectiva de la stabila la negativa. Cu alte cuvinte: „aveti grija ca nu mergeti in directia cea buna”.

Pentru mediul financiar si de business clasificarea investment grade pe care Romania inca o mai are este o mare realizare: desi exista mai multe categorii, aceasta (investment grade) este cea mai importanta pentru o economie emergenta: este diferenta dintre „veniti aici” si „stati deoparte”.

Desi a declarat ca este un guvern pro-business, pana acum USL s-a dovedit a fi exact invers.

Din pacate pentru Romania legile economiei sunt aceleasi si nu pot fi pacalite. Daca actuala putere va continua pe drumul actual, fara doar si poate Romania se va izola atat pe plan politic cat si pe plan economic. In conditiile in care cresterea economica a Romaniei depinde de fondurile Europene si de investitiile directe in economie (tot externe) este cat se poate de logic ca ambele surse de finantare se vor diminua sau ca in cazul Ungariei se vor opri de tot. Efectul nu va putea fi decat unul singur: scadere economica si a nivelului de trai, presiune din ce in ce mai mare pe mediul privat prin cresteri de taxe si tensiune sociala in crestere.

ANALIZĂ nouă Marian Dușan: Credeţi că nu veţi fi afectat de crizapolitică?

„Atunci când o majoritate (chiar şi legitimă) aflată la putere începe să atace instituţiile statului, începe să împingă la extrem şi să încalce legile în vigoare, rezultatul invariabil va fi o scădere economică mergând mână-n mână cu o izolare pe plan extern“, arată Marian Duşan, preşedintele grupului de reflecţie Romanian Business Accelerator, într-o analiză pentru „Adevărul“.

În ultima perioadă, mediul politic din România a fost „luat cu asalt“ de USL, noua coaliţie majoritară în Parlament. Câştigarea majorităţii în Parlament a fost un exerciţiu normal şi democratic, însă „nu şi continuarea“, arată Duşan.

Ungaria, un (contra)exemplu

„Din păcate avem un astfel de exemplu chiar în zilele noastre şi chiar lângă noi: premierul Ungar Viktor Orban. În urmă cu doi ani, acesta a preluat puterea promiţând sfârşitul crizei şi sfârşitul austerităţii. Criza internaţională ajunsese şi în Ungaria, iar populaţia şi firmele se confruntau cu o problemă serioasă: economia crescuse pe credit, în principal în franci elveţieni. Începând din 2008, această monedă s-a întărit semnificativ, iar ratele în Ungaria au crescut simţitor. Din păcate, mai ales în perioade tulburi, discursul naţionalist prinde la mase, iar mulţi oameni speră naiv în soluţii miraculoase.

Pentru a-şi onora cât de cât promisiunile făcute, Viktor Orban a naţionalizat fondurile de pensii, sau cu alte cuvinte a luat cu forţa banii depuşi pentru pensionare. Pe plan internaţional, decizia a fost văzută extrem de prost, iar consecinţele nu au întârziat: principalele grupuri financiare fie şi-au făcut exit-ul din Ungaria, fie au redus dramatic expunerea. În plus, pe plan politic, de la un lider local Ungaria a devenit paria Europei.

Cât timp banii de pensii au putut fi aruncaţi în stânga şi-n dreapta, economia a părut că îşi revine, însă evident mirajul s-a terminat rapid, iar creşterea economică s-a dovedit a fi nesustenabilă. Acum, Ungaria are una din cele mai mari rate a şomajului din Europa, este complet dependentă de FMI pentru a-şi asigură cheltuielile curente, TVA este cel mai mare de pe continent (27%), iar nivelul de trai şi economia sunt în cădere liberă“, arată Marian Duşan.

România dă semnale negative

Revenind în România, măsurile actualei coaliţii majoritare se apropie foarte mult, în opinia liderului Business Accelerator, de măsurile luate de Victor Orban în Ungaria. „Un foarte puternic semnal negativ pentru străini a fost declararea insolvenţei Hidroelectrica, mişcare ce a afectat puternic băncile din România, toate cu capital străin. Ce mesaj credeţi că se va răspândi în cercurile financiare înalte? acela că în România există un climat investiţional fair-play şi că aici avem parte de un climat pro-business? Sau acela că actuala Putere schimbă regulile jocului chiar în timpul jocului?

Mai mult, nerespectarea regulilor jocului va trimite un semnal foarte negativ şi pe plan politic. România are în prezent calificativ investiţional (investment grade) de la două din cele trei mari agenţii internaţionale. Săptămâna trecută, una din ele a avertizat deja România schimbând perspectiva de la stabilă la negativă. Cu alte cuvinte: «aveţi grijă că nu mergeţi în direcţia cea bună». Pentru mediul financiar şi de business, clasificarea investment grade pe care România încă o mai are este o mare realizare: deşi există mai multe categorii, această investment grade este cea mai importantă pentru o economie emergentă. Este diferenţa dintre «veniţi aici» şi «staţi deoparte»“.

Legile economiei nu pot fi păcălite

În fine, Marian Duşan mai arată că „deşi a declarat că este un guvern pro-business, până acum USL s-a dovedit a fi exact invers“.

„Din păcate pentru România legile economiei sunt aceleaşi şi nu pot fi păcălite. Dacă actuala Putere va continua pe acest drum, fără doar şi poate România se va izola atât pe plan politic, cât şi pe plan economic. În condiţiile în care creşterea economică a României depinde de fondurile europene şi de investiţiile directe în economie (tot externe), este cât se poate de logic că ambele surse de finanţare se vor diminua sau - ca în cazul Ungariei - se vor opri de tot. Efectul nu va putea fi decât unul singur: scădere economică şi a nivelului de trai, presiune din ce în ce mai mare pe mediul privat prin majorări de taxe şi tensiune socială în creştere“, conchide liderul.

http://www.adevarul.ro/a/financiar/ANALIZA-_Credeti_ca_nu_veti_fi_afectat_de_criza_politica_0_731327178.html

Nevoia de coordonare (Marian DUSAN)

Mediul privat vorbeste dar statul (inca) nu asculta. Luni a avut loc conferinta „Investiti in Romania” organizata de asociatia Romanian Business Accelerator al carei scop a fost evidentierea oportunitatilor de investitii din Romania si promovarea lor catre tarile Brics. Conferinta a avut o serie de participanti de marca, printre care Daniel Daianu, Cristian Predoiu, ambasadorii Indiei si Africii de Sud si o serie de antreprenori de marca din Romania. Din pacate conferinta a avut si un mare absent: statul Roman care nu a trimis nici un reprezentat oficial pentru a discuta cu mediul privat.

 

Ne plangem constant ca nu avem bani si ca in Romania nu exista locuri de munca, iar valorile tarii pleaca cel mai adesea peste hotare. Intr-o economie de piata nu guvernul trebuie sa fie cel care creeaza ci mediul privat iar statul trebuie sa aiba doar un rol de supraveghere si reglementare. Insa atunci cand intre mediul privat si stat nu exista dialog cum putem spera sa avem performanta. Cum putem spera sa avem legi eficiente si initiative performante atunci cand in Romania se practica la scara larga dialogul surzilor? Din pacate ne indreptam catre ultimul loc din Europa din punctul de vedere al performantei economice si pare ca nici macar in al 12-lea ceas politicienii din Romania nu iau in serios mesajul oamenilor de afaceri.

O tema dezbatuta foarte mult in media in ultimii ani este problema fondurilor europene atrase intr-o cantitate insuficienta. Nu contest ca acesti bani pot avea o importanta majora pentru Romania, insa nu sunt singurii bani ce pot fi accesati.

In anii trecuti am participat la diferite forum-uri si seminarii internationale si va pot garanta ca exista multi investitori privati ce dispun de capital insa fie nu au auzit de Romania fie au auzit dar nu numai cuvinte de lauda iar ca dovada, in ultimii ani, numarul investitiilor directe in Romania este in continua scadere fiind la minimul ultimilor cinci ani.

 

In anu 2009, guvernul din acea perioada condus de Emil Boc a desfiintat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) rolul ei nefiind preluat practic de nimeni. Din pacate de atunci lucrurile s-au schimbat, iar finantarea a devenit mult mai dificila atat pentru stat cat si pentru mediul privat din Romania. Fac un apel Guvernului si statului Roman pe aceasta cale: ajutand mediul privat ajutati Romania. Reinfiintand ARIS Statul Roman ar putea avea doua beneficii importante:

►    Creearea unui organism care sa fie o punte in comunicarea guver-privat. Pana nu demult conduceam o fabrica cu peste 2000 angajati si nici o data cineva din partea statului nu mi-a trecut portile pentu a ma intreba daca am nevoie de ceva. Daca vrem sa acceleram dezvoltarea din Romania o comunicare eficienta intre stat si privat este esentiala. Daca vrem sa nu mai fin mereu pe ultimul loc in clasamentele europene dialogul surzilor trebuie sa inceteze.

►    Atragerea si sprijinirea investitorilor straini care sunt dispusi sa investeasca in Romania. Exista doua categorii de investitori straini care ne pot ajuta: cei care doresc sa investeasca in Romania insa nu au informatie suficienta si cei care sunt deja aici insa intampina probleme. Consider ca un partener de dialog ar putea fi un prim pas excelent pe care statul Roman il poate implementa cu cheltuieli minime obtinand insa beneficii importante pe termen lung.

 

România, plină de oportunităţi (Marian DUSAN)

Trecând în revistă avantajele României, cel mai bun argument pentru atragerea investiţiilor masive este acela că ţara noastră reprezintã „o poartă de intrare în Uniunea Europeană“, iar muncitorii de aici „au o calificare superioarã şi sunt flexibili în reorientarea profesională“. Dar pentru a-i convinge pe investitori, statul român trebuie să se dovedească un bun partener.

„Statul nu trebuie să vină cu bani, ci cu reglementări cât mai simple şi în special stabile. Să fie un partener în proiecte, dar numai ca arbitru, nu ca jucător, tocmai pentru a-i inspira investitorului privat încredere şi siguranţă“.

O altã consecinţã ar fi întãrirea monedei naţionale: „Un fond de investiţii care ar veni aici cu valută ar fi nevoit s-o schimbe în lei, pentru a realiza cheltuielile locale necesare dezvoltării afacerii, astfel încât moneda noastră ar avea suficientă cerere pentru a se consolida“, a mai spus Duşan, într-o discuţie cu reporterii „Adevărul“.

Marian DUSAN - „Statul trebuie să fie partenerul investitorilor“

RECOMANDĂRI  Marian Duşan, liderul grupului care are ca target  atragerea investitorilor strãini în România, propune impulsionarea investiţiilor după modelele de succes de pe pieţele BRICS (Rusia, India, China şi Africa de Sud).

„Dacă vrei investiţii de 500-600 de milioane de euro, vei atrage 200-300; dacă vrei 10 miliarde, ai şanse să atragi 7-8 miliarde“, este una dintre tezele de bazã de la care porneşte Marian Duşan, preşedintele unei organizaţii antreprenoriale axate pe atragerea investiţiilor eficiente în România, intitulată Romanian Business Accelerator.

De menţionat că Duşan nu este de acord cu discriminarea făcută adesea între investitorii români şi cei străini şi nici cu economiştii care cred că România nu are „puncte tari“ în atragerea investiţiilor.

Marian DUSAN - Investiţiile străine, tot mai mici

Investiţiile străine directe au totalizat în primele patru luni 446 de milioane de euro, în scădere faţă de valoarea de 490 de milioane de euro consemnate în acelaşi interval din 2011. Conform BNR, participaţiile la capital au însumat 413 de milioane de euro, iar creditele intra-grup au totalizat 33 de milioane de euro.

„Statul trebuie să vină cu reglementări cât mai simple şi în special stabile, pentru a da încredere şi siguranţă investitorului privat” - Marian Duşan, lider Romanian Business Accelerator

Marian Duşan este convins că România poate atrage investiţii străine de mare calibru, cum ar fi Apple (America), Tatta (India), Huawei (China).

„Investitorul nostru, stăpânul nostru“ – Marian DUSAN

Analizând modalităţile prin care diverse ţări de pe planetă atrag investiţii străine sau locale, Marian Duşan se opreşte puţin asupra modelului african: „Pentru noi, românii, faptul că unii investitori de-ai noştri dezvoltă afaceri în Africa şi nu aici, ar trebui să fie un semnal de alarmă. Ce au făcut africanii pentru a-i convinge pe români sau pe alţi investitori de pe mapamond? Simplu: la ei, investitorul se bucură de respect, de un mare privilegiu, oamenii fiind conştienţi că afacerile acestora le creează locuri de muncă şi le ridică nivelul de trai. «Investitorul nostru, stăpânul nostru». Au liberalizat legile proprietăţii şi vor sã confere maximum de siguranţă pentru afacerile străinilor“, explică Marian Duşan.Un alt model remarcat de liderul Romanian Business Accelerator este cel din statele dezvoltate şi emergente precum Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud (pieţele BRICS). „Acolo vin investitori ale căror afaceri sunt pe creştere în momentul intrării. La noi au venit mai multe companii care şi-au depăşit momentul de maxim, se refugiază la noi în ţarã cãutând forţã de muncã ieftinã şi calificatã fãrã a avea un plan de afaceri pe termen lung, apoi pleacă în ţãri care le oferã mai multe avantaje – vezi modelul Nokia“. De aceea, Marian Duşan recomandă să-i atragem pe cei care încă nu şi-au epuizat întregul potenţial: „Apple (America), Tatta (India), Huawei (China), în România? De ce nu?! Dacă îţi stabileşti un target mic, vei avea investiţii mici, dar dacă ridici ştacheta vei avea parteneri de calibru“.

Îi tratăm pe miliardari ca pe buticari – de Marian DUSAN

Deşi atenţia grupului de reflecţie Romanian Business Accelerator nu este în mod special îndreptată către zonele „întunecate” ale mediului nostru investiţional, Marian Duşan n-a ezitat să arate că în orice stat civilizat investitorul este respectat, în timp ce la noi autorităţile au tendinţa de a-l suprataxa, de a-l împovara, de a-i lua cât mai mult. „El vine cu un miliard, tu îl tratezi ca pe un buticar. Vrea să-şi reinvestească profitul? Îl taxezi şi pentru asta. Au fost cazuri în care străinii au vrut să facă aici şcoli sau biblioteci publice în locul plăţii acestor taxe, dar n-au fost înţeleşi...“

Întrebat cum s-ar putea transpune în viaţă ideile sale, de altfel generoase, Marian Duşan a arătat că investitorii trebuie să înveţe sã coopereze pentru a constitui o voce unică. „Dacă investitorii şi-ar putea desemna lideri care să mearga la negocieri cu Guvernul având miliarde de euro investiţi şi mii de locuri de muncă în spate, altã greutate ar avea argumentele lor“, conchide liderul grupului de reflecţie.

*IMPORTANT: Romanian Business Accelerator va organiza astăzi, la Bucureşti, o amplă conferinţă pe tema investiţiilor în România, la care vor participa personalităţi de notorietate în mediul de afaceri românesc şi internaţional. *

Marian DUSAN: Nu intrati intr-o panica de 5 lei

 

Ati paria la casinou cu banii dvs din salariu? Sunt convins ca raspunsul este nu, pentru ca majoritatea dintre noi avem simtul raspunderii. Din pacate insa cand este vorba de o problema de interes national toata lumea se infierbanta cu cele mai negre si pesimiste scenarii: Grecia va iesi din zona Euro ceea ce va duce la prabusirea leului pana la 5 unitati pentru un Euro.

Nu contest realitatile crizei, insa cine isi pune problema in acest fel ignora cateva elemente esentiale pe care le voi mentiona:

Deocamdata, dobanda de referinta (dobanda Bancii Centrale) pentru Leu este de 5.25%, in timp ce dobanda pentru Euro este de 1%.  In ultima perioada tocmai din cauza recesiunii din Europa presiunile sunt foarte mare ca Banca Centrala Europeana sa scada dobanda sub 1% marind astfel diferentialul dintre cele doua monede. In 2010 si chiar o parte din 2011, leul a avut parte si de perioade insemnate de apreciere: motivul a fost exact diferentialul de dobanda. Este drept, atunci dobanda leului era peste 6%, dupa care au urmat o serie de reduceri ale dobanzii din partea BNR. Multi nu stiu insa ca tinta propusa era de 5%. Tocmai din cauza riscului valutar acest prag nu a fost atins, nivelul de 5.25% fiind pastrat. In timp, probabilitatea este foare mare ca dobanda la Euro sa scada, in timp ce pe leu ea nu va mai fi redusa.

Se vorbeste despre falimentul Greciei ca un eveniment de o amploare inimaginabila ce nu poate fi oprit sau evitat. Stiti ca Grecia deja a dat faliment? Suna ciudat, insa aproape 30% din datoria Grecilor deja a fost restructurata in primavara acestui an. De ce nu s-a intamplat nimic catastrofal pe piete?  Motivul pentru care s-a trecut usor peste acel eveniment a fost ca Banca Centrala Europeana implementase un program de stimulare monetara cumparand obligatiuni Grecesti (si Spaniole si Italiene) si in plus a oferit lichiditate bancilor sub forma de imprumuturi pe termen lung. Deocamdata oficialii Europeni spun ca momentan nu sunt planificate noi astfel de programe, insa optiunea este „pe masa” putand fi folosita din nou oricand.

Un factor foarte important pentru evolutia unei monede este si inflatia din tara respectiva. In trecut, inflatia in Romania era de peste 5-6%. Acum prognozele oficiale vizeaza un nivel al inflatiei de aproximativ 3%, ceea ce este foarte aproape de inflatia pe Euro. Din acest punct de vedere monedele sunt echilibrate.

Un alt factor care trebuie luat in calcul este chiar Banca Nationala a Romaniei care face in acest moment o echilibristica dificila: daca urmareste relansarea economica atunci reduce dobanda de referinta si incurajeaza creditarea, insa creste inflatia si sare cursul. Daca BNR urmareste cursul atunci creste dobanzile ceea ce apreciaza leul, insa incetineste economia prin dobanzi ridicate. Cred ca pana acum atentia a fost doar asupra efectelor negative: aprecierea cursului. In ultima sedinta de politica monetara Guvernatorul Mugur Isarescu a mentionat ca urmatoarea tinta este mecanismul de transmisie, adica scaderea dobanzilor si la bancile comerciale. Consider ca daca deprecierea leului risca sa fie prea puternica, dobanzile ar putea creste revenind la nivelele din iarna, fapt ce ar putea aprecia moneda nationala.

Si ultimul factor, dar nu cel mai putin important: Guvernul Romaniei. Cand Victor Ponta a devenit prim-ministru acesta a venit cu promisiuni electorale ce au dus cu gandul la o posibila relaxare fiscala peste masuri. Realitatea a fost insa alta: majorarea salariala a fost doar de 8%, care de altfel a fost aprobata de FMI si nu este o majorare foarte mare a deficitului. A doua repriza de crestere va fi doar in limita posibilitatilor si va depinde de evolutia economiei. Pana acum, in ciuda temerilor noul guvern s-a incadrat foarte bine in tintele agreate cu FMI si Uniunea Europeana, asa ca semnalul transmis investitorilor este in continuare unul de stabilitate.